Situaţia culturală actuală

Activitatea culturală are un rol aparte în dezvoltarea unei comunități, cu scopul cunoaşterii, educării şi recreerii și pentru a forma personalități. În sens larg, cultura reflectă modul de viață al membrilor unei comunități, înglobând tipare de gândire, limbaj, credințe, comportamente, tradiții, artă, muzică și literatură, regăsite în modul de viață al comunității. Astfel, între cultură și societate există o relație de determinare.

Teritoriul GAL Calafat este definit prin mediul cultural cu o veche și recunoscută tradiție. Cultura este un factor fundamental al vieţii sociale pentru că: dezvoltă potenţialul intelectual la nivel naţional şi capitalul uman în special; creează, prin afirmarea diversităţii culturale, o societate deschisă şi conştientă de valoarea celuilalt; este mediu al integrării sociale; este esenţă a identităţii naţionale; este fundamentală pentru cooperarea şi comunicarea interumană; este mediu al transformării sociale (mentalitate); reduce disparităţile economice între diferite categorii sociale; este o dimensiune a civilizării şi civilizaţiei.

Ca factor al dezvoltării economice, cultura determină: creşterea calităţii vieţii şi atragerea de investiţii; dezvoltarea activităţilor turistice; crearea unor noi pieţe de muncă; crearea unor industrii culturale; dezvoltarea economică prin relaţia sa cu capitalul social; definirea funcţiilor economice ale unei regiuni; favorizarea migraţiei capitalului uman spre diferite regiuni.

Locuitorii zonei GAL “Calafat” păstrează și transmit obiceiurile, ritualurile și datinile strămoșești legate de sărbatorile religioase, sărbatori agricole și pescărești sau evenimente importante din viata lor (nașteri, nunți, botezuri, înmormântari).

Costumul național românesc specific zonei de sud-vest a Olteniei, bogat ornamentat și viu colorat, este purtat mai cu seama în ocazii deosebite. Costumul femeilor este format din ie, marama de borangic şi fota, iar costumul bărbătesc este format din căciula înaltă din piele de miel, ie şi cojocel, iţari şi opinci.

În această zonă, tradițiile reprezintă un element important, fiind transmise din generație în generație și respectate cu strictețe. Prezența obiceiurilor locale contribuie la sporirea vizibilității și a atractivității, precum și la animarea localităților. Principalele elementele componente ale patrimoniului cultural și arhitectural aflate pe teritoriul GAL Calafat sunt reprezentate de meșteșuguri, obiceiuri și tradițiile locale, clădiri și monumentele, costume populare și rețete tradiționale.

Obiceiuri zonale: 

Ropotinul ţestelor - Ţestul este un cuptor mobil, cu un diametru de circa 50 de cm şi o înãltime de 35 de cm. Partea interioarã, de deasupra vetrei, este scobitã şi are 15 cm. Aici se pune aluatul, care se coace uniform. În a treia zi de marți dupã Paști este «Ropotinul ţestelor», ziua când femeile confecţioneazã aceste cuptoare mobile. Este o sărbătoare a femeilor, o sărbătoare cu caracter inițiatic, tradiția spunând că, în aceastã zi, femeia avea voie să-și bată bărbatul, dar l-a bătut atât de tare, încât Dumnezeu i-a luat acest drept. 

Obiceiurile de nunți, botezuri, înmormântări se practică cu ocazia acestor evenimente și sunt încărcate de o simbolistică străveche. Astfel la nuntă se practică: învelitul bradului cu flori, mere, basma, toate astea simbolizând trăinicia relației, belșugul și capacitatea mirelui de a fi un falnic cap de familie, învelitul miresei, înainte de cununia religioasă, semnifică puritatea acesteia și sacrificiul viitor pentru familia și copiii săi, hora miresei prin care se marcheaza trecerea miresei din familia părinților săi în familia mirelui, dansul soacrelor defilând prin tot satul, trecutul acestora prin foc, acestea semnificând adaptarea viitorilor cuscrii la gradul de alianță astfel dobândite etc.

Horele de Paște sunt evenimente culturale care se petrec în fiecare an cu ocazia sărbătorilor pascale, prin care locuitorii își exprimă bucuria reînvierii divinității, a naturii si a vieții în general.

„Paparudele” este denumirea unui dans arhaic desfășurat după un anumit ritual, în anii secetoși, cu convingerea că astfel se vor atrage norii și se va declanşa ploaia salvatoare. Dansatorii își murdăresc fața, se îmbracă cât mai urat și zdrențăros urmărind astfel alungarea arșiței.

1 februarie- Trifonul Viilor- constă într-o  slujbă pentru ca viile să dea rod.

9 martie- ziua celor 40 de mucenici 

 Colindul - este  una dintre cele mai cunoscute datini de iarnă, grupuri de colindatori, dupa miezul nopții de 24 spre 25 decembrie, umblă din casă în casă  urând  sănătate, fericire și noroc.

Sorcova - grupuri de copii merg în noaptea de Anul Nou la colindat în casele gospodarilor din localitate pentru a le face urări.

Joimarica - în ziua de joi din Săptămâna Patimilor Domnului Iisus, copiii merg la rudele apropiate pentru a cânta joimarica primind ouă pe care le încondeiază în vinerea mare.

Proorul – Sf. Gheorghe - în noaptea de 22/23 aprilie, grupuri de tineri, în care trase de boi sau cai, pleacă spre pârâul Baboia pentru a lua crengi de salcie, apoi opresc la porțile gospodarilor lăsând ramurile.

Păzitul Fântânilor şi Iordănitul - făcând parte din categoria obiceiurilor de peste an, cu dată fixă, Păzitul Fântânilor și Iordănitul se practicau și se mai practică în satele din sudul Doljului, în noaptea de Bobotează spre Sfântul  Ioan (6-7 ianuarie). În seara zilei de Bobotează flăcăii de pe uliță împodobeau cele două fântâni cu frunze, pănuși de porumb sau stuf. Aduceau paie, stuf, lemne pentru foc, dar și frigări pentru petrecerea din timpul nopţii.

Încuratul Cailor - Un alt obicei are loc în prima sâmbătă după lăsatul Secului este "Încuratul Cailor". Gospodarii satului se adună într-un loc anume la marginea satului, unde sunt prezentați caii cei mai frumoși, având loc o întrecere de călărie. Acest obicei marchează începutul la lucrările câmpului de către săteni.

 Alte sărbători si tradiţii specifice locale:

• Festivalul Internațional de Folclor „Dunărind cu Dunărea” a devenit un simbol al păstrării tradiţiilor portului, dansului şi cântecului popular specifice acestor meleaguri;
• Ziua Marinei, 15 august - Primăria  pregăteşte in fiecare an, un amplu program de manifestări cu ocazia Zilei Marinei Române. Aceste activități au loc în Port în prezența întregii comunități;
• Tabăra Folk Calafat în august. Festivalul debutează în sunet de chitară acustică, lăsând să treacă spre şi dinspre noi bucuria muzicii folk îmbrăcată în poezie, radiind de energii pozitive, învăluind realul cu binefăcătoare mantii de speranţă şi vis;
• Zilele municipiului Calafat - Acest eveniment de sărbătoare se desfășoară pe o perioada de mai multe zile în care locuitorii dar și turiştii se vor bucura de concerte și voie bună;
• Festivalul „Cununa Rozelor” - Un festival tradiţional pâna la începutul anilor 90 la Calafat a renăscut  prin efortul primăriei si al consiliului local. Festivalul „Cununa Rozelor” a avut ediţia pilot în luna august 2011 urmând ca de anul viitor acesta să aibă loc odată cu Zilele Oraşului. Festivalul a avut  in principal concurenţi de muzică uşoară urmând ca în următorii ani să se adreseze și muzicii populare.
• Pelerinaj la Mânăstirea Maglavit în septembrie. Istoria credinţei creştine din Maglavit a fost marcată de un eveniment unic. Un tânăr cioban, pe nume Petrache Lupu, în anul 1935, are revelaţii cu însuşi Dumnezeu-Tatăl la locul numit La Buturugi. În mai multe zile de vineri i se arată Moşul, transmiţându-i porunci către lume pentru îndreptarea spre Biserică, spre dreapta credinţă. Vestea se răspândeşte cu iuţeala fulgerului, spre locul arătărilor îndreptându-şi zilnic paşii mii de oameni.