CATRINȚA

Este descrisă ca o ţesătură dreptunghiulară, cu dimensiuni variabile, de forma unui şorţ, piesă caracteristică multor zone din România şi fiind asociată cu opregul. O asemenea piesă a înlocuit la început opregul din faţă şi mai apoi pe cel din spate.  Cel mai vechi tip a fost  cel ţesut la război din lână (canură), iar din punct de vedere tehnic acela ţesut în perţi, respectiv catrinţa cu vergi (dungi) verticale, policrome. Sunt prezentate şi alte tehnici de ornamentare, cu denumiri specifice: ,,în dubiu” – ornamentare cu pătrate sau dreptunghiuri mărunte; ,,cu pui aleşi” – cu motive geometrice policrome dispuse peste perţii din fundul ţesăturii; ,,în toiege” – mănunchiuri de fire de urzeală care se bat împreună, ornamentul dobândind astfel un anumit relief, cu elemente florale, vegetale şi astrale geometrizate. Într-o perioadă mai recentă apăruseră și catrinţele monocrome (roşu, verde, albastru, negru etc.), ţesute în patru iţe, ornamentate la partea inferioară cu motive florale și vegetale.