Gastronomie

Gastronomia tradiţională

În Ținutul Pădurenilor, cea mai cunoscută dintre bucate este PLĂCINTA PĂDURENEASCĂ, obținută după o rețetă transmisă din generație în generație.

„În pădurenime nu poţi să spui că ai fost dacă nu ai gustat măcar o plăcintă pădurenească şi nu ai băut un pahar de vinars. Eu consider că cel mai important brand turistic al pădurenilor sunt plăcintele pădureneşti coapte în tigaie de fontă şi cu brânză nesărată, gustoase cum numai o pădureancă poate să le facă. După o zi de lucru la câmp, pădurencele întind masă mare unde servesc sarmalele pădureneşti sau varză fiartă pe os de porc. Şi ca să se dreagă, tot omul mănâncă o zeamă groasă de cartofi cu brânză de oaie frământată. Eu sunt convins că turismul în Ținutul Pădurenilor se poate baza şi numai pe aceste bucate”, explică etnologul Rusalin Işfănoni (http://glasul-hd.ro/tinutul-padurenilor-un-izvor-de-cultura-si-civilizatie-portul-popular-si-preparatele-traditionale-ii-fac-pe-padureni-unici).

În Poiana Răchițelii, comuna Cerbăl, se organizează Festivalul Plăcintelor Pădurenești, eveniment care s-a bucurat de mare popularitate, încă de la prima ediție (2019).

Nu poți să te afli în Țara Hațegului fără să manânci celebrii ”VIRȘLI DE SĂLAȘ”. Sunt marcă înregistrată și se fabrică în localitatea Sălașu de Sus. În trecut funcționa o adevărată industrie manufacturieră de virșli în care erau angrenați circa 20 de producători. Acum, două familii din Sălașul de Sus au înregistrat marca ”Virșli de Sălaș” și au voie să îi vândă sub acest nume. Familia Iovănescu este una dintre ele.

„La noi, virşlii se produc de mai bine de 300 de ani. Eu îi produc din 1972. De atunci, etapă cu etapă, am ajuns să deţinem o carmangerie modernă în care putem realiza, la nevoie, şi 2.000 de perechi de virşli pe zi”, spune Leontina Iovănescu. Toată lumea ştie că „virşlul de Sălaş“ contine carne de oaie, de capră, piper, usturoi şi sare. Nimeni însă nu poate să-i imite gustul pentru că reţeta originală este, evident, păstrată în secret. (fragment dintr-un interviu publicat în cotidianul Adevărul - citeste mai mult: adevarul.ro/locale/hunedoara/hunedoara-virsli-salas-brand-hunedoarei-1_50abd4667c42d5a66380d

Și vestiții virșli au dedicat un Festival propriu, organizat în parcul tematic Dinosaur Wold Transylvania, satul Sibișel, comuna Râu de Mori.

Alte preparate din gastronomia locală

Mâncărurile gătite în bazinul Hațegului și Pădureni se preparau pe sobe construite special, numite căloni, înlocuit cu şpoarul sau ploatănul, la cuptorul din curte și în țest.

Căloniul era construit în cameră. Avea o vatră deschisă, înaltă de 40-50 cm, numită pomnol, peste care se ridica un coș piramidal, băbura, din împletitură de nuiele lipită cu pământ, care asigura evacuarea fumului în pod, unde era preluat de un alt coș cilindric, numit capră. La căloni, focul bătea lateral, astfel că oala trebuia mereu întoarsă pentru ca mâncarea să fiarbă. La casele noi construite cu mai multe încăperi, a fost adoptat cuptorul de gătit cu plită, numit şpoar, cu eficientă mult mai mare.

În cuptorul din curte se cocea pâinea și colacii. Țestul, din pământ sau fontă era folosit pentru copt, când se făcea o singură pâine dospită, mălai din făină de porumb sau mei și lipin (pâine nedospită).

Pâinea rituală are denumiri specifice în funcție de împrejurările în care este folosită spre a fi dăruită și consumată ritualic. Astfel, pâinea pusă pe masa ursitoarelor este numită pogace. Pentru sărbătorile religioase, la nunți și pomenirea morților, ca și la sărbătorile de peste an, se coceau colaci împletiți de formă rotundă. Colacii de Crăciun, erau numiți crăciuniţe, iar cei de la Paști - păştiţe. La Crăciun și la 9 Martie, când erau sărbătoriți cei 40 de Mucenici din Sevastia, se făceau colăcei speciali de forma cifrei 8, simbol al infinitului, cu puternică încărcătură apotropaică. Se mai dăruiau colaci la Nedei, la nuntă, colacul de nuntă, în cinstea mirilor. La masa de nuntă se serveau colacii numiți ţipăi. La Sf. Ion se dăruia colacul numit păpușa lui Sântion. În ritualul de însoțire a tinerilor, care avea loc la Sântoader se schimbau colacii numiți pupeze sau brăduleți.

Mâncăruri de post

Zama, este ciorbă de legume, fasole și cartofi.

Din semințe de dovleac se face un terci numit tambura, care se pregătește astfel. Semințele sunt mai întâi zdrobite în piuă, apoi se cern și se alege făina, care se umezește cu apă caldă, se bate bine și se pune în apă clocotită.

Cirul se prepară din făină cu apă, făcută cocoloaşe, care se fierbeau și se serveau ca o zeamă sau cu rântaş (diresală): ceapă prăjită în ulei, cu boia.

Cocânţăul este tot o zeamă preparată din ceapă, făină și apă.

Crumpenii, cartofii se prepară sub formă de mâncăruri zemoase, cu diresală de ceapă cu boia, prăjiți, fierți sau copți.

Cisăliţa este o fiertură de măceșe sau prune consumată cu mălai sau mămăligă.

Mâncăruri de frupt

Mâncărurile din restul anului erau numite de frupt. În această perioadă se poate găti cu untură de porc., însă carnea se consuma numai duminica.

Fierturi

Zama din legume, cu cartofi, fasole, cu sau fără carne se găteşte aproape zilnic. Leveşul (supa de pui) se pregătește duminica și la mesele festive.

La începutul verii se gătește frecvent salată verde fiartă în lapte, peste care se pune, la servire, lapte prins (acru).

Mâncărurile scăzute

Cele mai frecvente sunt papricașul de crumpeni, crumpeni fripți, mâncare de curechi (varză) fiartă cu carne de porc sau oaie, sarmalele numite curechi cu pere, tocana de porc cu mămăliguță, ouă prăjite sau fierte.

Carnea de pasăre, de porc, de miel, oaie sau vită se consuma destul de rar, duminica și la sărbători. La Pădureni, mieii nu se tăiau la Paști, ci numai la Nedeie.

Aluaturi (Cocături)

Frecvent aluaturile se pregăteau prin prăjire în tigaie (tiganea din fontă, înaltă). Acestea erau servite uneori ca felul al doilea sau ca desert.

În zilele de post aluaturile frecvente erau păriciorii, și pancovele din aluat obținut din făină, puțin ulei și apă, prăjite în ulei.

În zilele de frupt se prepară plăcinta pădurenească.

Clătitele sunt gătite peste tot sub numele de scoverzi sau pupi. Aluatul se preparată din făină, ouă, lapte și puțină sare. Dacă se fac dulci, se pune și o linguriță de zahăr. Aluatul se bate până se obține consistența de smântână groasă, apoi se prăjesc în ulei încins. Se servesc cu brânză, dulceață, miere sau zahăr.

Mălaiul se prepară din făină de mei sau porumb amestecată cu apă și zahăr. Se coace în țest sau cuptor.

Din a doua jumătate a secolului XX s-au răspândit în ținut prăjiturile din foietaj, cozonacul cu nucă, mac sau rahat, cornulețele și tortul, numit local turtată.

Prepararea placintelor padurenești